In seara asta mi s-a pus intrebarea – nu pentru prima oara – daca as putea sa-mi imaginez sa traiesc in Romania. Grea intrebare, avand in vedere ca sunt romanca, dar crescuta in Viena. Ma plimbam zilele astea singura pe strazile Bucurestiului si aveam un ciudat sentiment. Ma uitam in stanga si in dreapta si ma simteam ca la celalalt colt al lumii, nici decum orasul in care m-am nascut. Aveam impresia ca e un sentiment interzis si incercam sa ma opresc sa simt asa. Dar chiar si faptul ca toate masinile au nr de Romania – si ce masini by the way – si ca toata lumea vb romaneste mi se parea anapota. Oameni amarati, cersetori, tarabe in mijlocul strazii, direct langa Mall unde intrau si ieseau cochete domnisoare. Stateam la semafor cand ma striga o vanzatoare. Aveam o punga cu pufuleti si se pare ca i-am facut pofta ca mi-a cerut-o s-o cumpere. 1 leu. Weird. Si mie mi se face pofta cand vad pe cate cineva cu covrigi dar nu imi da prin cap sa cer :))
In Tirgoviste am intrebat o doamna daca aceasta e statia autobuzului. Am aflat toata povestea vietii ei si a sorei si fiicei ei. Am gasit o scuza sa plec de langa ea… Se pare ca in Romania toti oamenii se cunosc intre ei. Si sentimentul asta il am de fiecare data cand sunt in Romania. Ma simt ca un extraterestru printre romani, desi sunt una de a lor… sau nu mai sunt? Raspund la intrebarea care mi-a fost pusa tot cu o intrebare: Romania si-ar putea imagina sa ma aibe pe mine ca cetateanca?
asa e cand te simti strain acasa, inseamna ca ai alta casa; Welcome per la echipa Ausländer-rilor 🙂 rené
Inseamna ca ai facut si tu experienta …
Mie mi se pare ciudat cum gandesti. Intr-adevar, eu sint romanca din Bucuresti, n-am trait in alta tara, dar am mai umblat putin prin Europa. Si nu mi s-a parut nicaieri atat de diferit. Romania nu e Namibia, chiar daca mai sint multe lucruri de rezolvat. Poate sint eu tafnoasa, dar nu cred ca Romania e locul parasit pe care-l descrii tu, cam ca in “zona crepusculara”.
Si da, Romania sigur te-ar accepta ca si cetatean al ei, ca de nationalitate nu scapam nici unul.
nu o sa ma scuz pt felul cum gandesc.. oricum nu am folosit termenul zona crepusculara, de altfel nici nu stiu ce inseamna.
sa stii ca sunt mandra de nationalitatea mea, ca de aceea majoritatea posturilor sunt in romaneste si nu in germana sau engleza 😉
nu am descris tara Romania ca fiind inapoiata, ci am descris experientele si sentimentele mele.
oricum daca nu ai crescut in romana vezi altfel lucrurile.