Feeds:
Posts
Comments

Archive for March, 2010

Acum stim ce spun oamenii de stiinta despre memorie. Dar Dumnezeu, acela care ne-a creat, de fapt de ce ne-a dat memoria?

“Si poruncile acestea pe care ti le dau astazi, sa le ai in inima ta. Sa le intiparesti in mintea copiilor tai, si sa vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie, cand te vei culca si cand te vei scula.” – Deuteronom 6:6,7

Suna logic. Dar cum facem ca sa o pastram?

“Frica Domnului este inceputul intelepciunii; toti cei ce o pazesc, au o minte sanatoasa, si slava Lui tine in veci.” – Psalm 111:10 

Si unde gasim noi intelepciunea asta?

“Eu intelepciunea, am ca locuinta mintea, si pot nascoci cele mai chibzuite planuri.” Prov. 8:12

 Ultimul punct in prezentarea mea, pe care il consider cel mai important, este inspirat de Ellen White, din cartea “Minte, caracter, personalitate”.

 Cum sa ne dezvoltam memoria

1)     Studiul Bibliei

Mintea nu trebuie lăsată să hoinărească. Ea trebuie educată pentru a stărui asupra Scripturilor şi asupra unor subiecte nobile. Aţi putea să vă propuneţi să memoraţi fragmente din Biblie şi chiar capitole întregi, care urmează a fi repetate atunci când Satana vă asaltează cu ispitele sale. Unul dintre pasajele cele mai recomandate în vederea realizării unui asemenea obiectiv este capitolul 58 din Isaia. […]

 Studiul Bibliei produce o minte bine echilibrată. – Aceia care se află sub conducerea Duhului Sfânt vor fi capabili să expună adevărul într-un mod inteligent. Studiul însoţit de rugăciunea arzătoare după călăuzirea Duhului şi de o consacrare totală a inimii, pentru a fi sfinţită prin adevăr, constituie calea spre împlinirea făgăduinţelor lui Hristos. Rezultatul unui asemenea studiu va fi dobândirea unei minţi bine echilibrate, deoarece puterile morale, mintale şi fizice ale fiinţei vor fi dezvoltate în mod armonios.

 Biblia dezvoltă capacităţile intelectuale. – Dacă urmărim să ne însuşim acea cunoştinţă ce poate fi obţinută printr-un studiu al Bibliei, capacităţile noastre intelectuale vor fi dezvoltate. Mintea îşi lărgeşte orizontul gândirii şi devine cu mult mai echilibrată în cadrul unui studiu al Bibliei decât dacă ar fi ocupată cu dobândirea culturii generale, obţinute prin intermediul unei literaturi care nu are nici o tangenţă cu Scriptura. Nici o cunoaştere nu este atât de temeinică, de consecventă şi de vastă cum este aceea care poate fi dobândită din studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Acesta este adevăratul izvor al oricărei cunoaşteri.

2)     Perseverenta

 Ceea ce conduce la câştigarea victoriei este un studiu serios, o străduinţă fermă şi un efort perseverent. Nu risipiţi nici o clipă şi nici o oră. Rezultatul muncii, al unei munci sârguincioase şi conştiincioase, va fi observat şi apreciat. Aceia care doresc să aibă o minte mai puternică o pot dobândi printr-o lucrare perseverentă. Mintea nu îşi dezvoltă capacitatea şi eficienţa decât prin utilizare. Iar gândirea devine mai perspicace doar dacă este tenace. Cel care îşi va utiliza puterile intelectuale şi fizice în modul cel mai asiduu va atinge cele mai mari rezultate. orice capacitate a fiinţei umane se dezvoltă prin acţiune.

3)     Hrana mintii

O lectură curată şi sănătoasă va reprezenta pentru minte ceea ce reprezintă o hrană sănătoasă pentru organism. În felul acesta, veţi deveni mai puternici, atât pentru a rezista în faţa ispitei, cât şi pentru a vă forma obiceiuri corecte şi pentru a acţiona în conformitate cu principii corecte.

 Ellen White ne avertizeaza de suprasolicitarea mintii:

Studentul care doreşte să parcurgă materia din doi ani de studiu într-un singur an şcolar nu ar trebui să fie lăsat să procedeze aşa în virtutea propriei sale dorinţe. Preluarea unei cantităţi duble de muncă intelectuală înseamnă, pentru mulţi, o suprasolicitare a minţii în detrimentul exerciţiului fizic. Presupunerea că mintea deţine capacitatea de a asimila o supradoză de hrană intelectuală este lipsită de o justificare logică. Suprasolicitarea minţii cu informaţii constituie un păcat la fel de mare ca şi acela al supraîncărcării organelor digestive cu hrană.

 4)     Exercitiul fizic

Întregul organism are nevoie de influenţa înviorătoare a exerciţiului fizic în aer liber. Câteva ore pe zi petrecute într-o activitate fizică vor tinde să reînnoiască vigoarea trupului şi să aducă odihnă şi relaxare minţii. […]Avantajele dobândite prin intermediul activităţii fizice vor conduce la instaurarea echilibrului şi vor preveni suprasolicitarea minţii. Munca va antrena muşchii şi va aduce odihnă creierului obosit. […]Dacă exerciţiul fizic lipseşte, mintea încetează să funcţioneze normal. Ea îşi pierde precizia şi rapiditatea care trebuie să se manifeste printr-un randament maxim şi ajunge să fie lipsită de eficienţă.

 5)     Factorii emotionali

Dacă vă veţi exercita voinţa astfel, încât până şi gândurile voastre să fie aduse în supunere faţă de voinţa lui Hristos, atunci veţi ajunge să fiţi întru totul satisfăcuţi. Voi trebuie să vă cercetaţi propriile inimi fără nici o întârziere şi să muriţi faţă de sine în fiecare zi.

Read Full Post »

Definitie

Memoria este capacitatea sistemului nostru nervos de a pastra informatii, a le ordona si a le reproduce. Informatiile stocate sunt rezultatul proceselor de invatare  constiente si inconstiente. Capacitatea creierului se datoreaza plasticitatii sistemelor neuronale.  

 Clasificarea memoriei dupa durata

Unele lucruri sunt retinute doar pe moment, iar altele ne raman pentru intreaga viata. Cu certitudine, cel mai adesea am uitat un numar de telefon imediat ce l-am notat in agenda desi nu a durat mai mult de 30 de secunde, dar nu uitam ce faceam, unde si cu cine ne aflam, atunci cand am primit o anumita veste de mare importanta.
Retinem cu usurinta un eveniment si uitam cu aceeasi usurinta un altul. Este o mare diferenta in retinerea unor evenimente clasificate subiectiv dupa importanta! Pentru oricare dintre noi exista momente pe care nu le vom uita niciodata, desi pentru altii ele nu reprezinta nimic.

 Asadar putem clasifica memoria dupa durata pastrarii unei informatii.

  1. Memoria Senzoriala: pastreaza Informatii pentru milisecunde pana la secunde.
  2. Memoria de lucru (sau memoria de scurta durata): Pastreaza Informatii pentru cateva minute.
  3. Memoria de lunga durata: Pastreaza Informatii peste ani.

Memoria senzoriala – Memoria de scurta durata

Creierul primeste informatii noi prin organele senzoriale (ochi, urechi, nas,…) si sunt stocate in memoria senzoriala. Un exemplu pentru memoria senzoriala auditiva este capacitatea de a reda ceva tocmai auzit cuvant cu cuvant, fara a fi fost atent la continut.

In memoria senzoriala sunt mult mai multe informatii absorbite decat in memoria de lucru. Dar acestea se pierd in cateva milisecunde. Nu este nevoie un anumit grad de constienta sau atentie pentru acest tip de memorie, dar este importanta pentru a transmite informatii catre memoria de lucru.

 Memoria de lucru

 Memoria de lucru este locul unde se stocheaza cantitate mici de informatii, care sunt pastrate intr-un stadiu activ, oricand disponibil. Informatiile pot fi prelucrate mai departe, iar rezultatele trebuie transpuse si stocate in memoria de lunga durata. Capacitatea memoriei de lucru este limitata, pe cand capacitatea memoriei de lunga durata este nelimitata.

 Memoria de lunga durata

 Memoria de lunga durata este sistemul de stocare permanent al creierului nostru. Aici sunt stocate diferite feluri de informatii. Limitari ale capacitatii sau durata stocarii de informatii nu sunt cunoscute. A uita nu este o problema de capacitate, ci mai degraba o protectie de prea multa stiinta. A uita nu este o problema a pierderii informatiei, ca in celelalte forme de memorie (memoria senzoriala si memoria de lucru), ci o interferenta cu alte continuturi invatate mai inainte sau mai tarziu.

 Asadar se pot diferentia urmatoarele 4 procese ale memoriei de lunga durata:

  • Invatarea/encodarea: stocarea informatiilor noi
  • Consolidarea/pastrarea: Pastrarea informatiilor importante prin rechemarea regulata
  • Amintirea/rechemarea: Reproducerea sau reconstruirea continuturilor memoriei
  • Uitarea: Decaderea urmelor memoriei sau interferente prin informatii concurente

 Pentru transpunerea continuturilor noi ale memoriei in memoria de lunga durata si pastrarea informatiei, este exercitiul absolut necesar, rechemarea si circularea constienta ale informatiilor in memoria de lucru. Ancorarea in memorie creste cu relevanta, numarul asociatilor si cu importanta emotionala.

 Genuri de informatii in memoria de lunga durata

 In principiu se diferentiaza doua forme ale memoriei de lunga durata, care stocheaza diferite feluri de informatii: Memoria declarativa si memoria procedurala. Diferitele forme de informatii sunt independente una de cealalta si prelucrate in diferite areale ale creierului. De exemplu pacientii cu amnezie a memoriei declarative poate avea o performanta netulburata a memoriei procedurale.

 Memoria declarativa

 Memoria declarativa stocheaza facte si evenimente, care pot fi redate constient. Se diferentiaza doua feluri de memorie declarativa:

  • Memoria semantica: Contine cunostinta despre lume, independente de persoana, facte legate de cultura generala. (De exemplu stiu ca Bucuresti este capitala Romaniei, sau ca un copil se naste dintr-o mama si un tata)
  • Memoria episodica: Aici se gasesc episoade, evenimente si facte din biografia personala (De exemplu imi amintesc despre botezul meu, stiu cum arata fata tatalui si cunosc numele tatalui meu).

 Locatia memoriei declarative se afla in Neocortex, si sunt accesibile constientei.

 Memoria procedurala

Memoria procedurala stocheaza abilitati, asteptari, moduri de comportament si rezultatul conditionarii. Continuturile memoriei procedurale pot influienta moduri de comportament fara a activa constienta.

Din aceasta fac parte mai ales functiile motorice. Sa ne gandim la mers pe jos, mersul cu bicicleta, condusul, cantatul la pian: Aici trebuie executate miscari complexe, ale caror demers au fost invatate si des exersate, care acum pot fi rechemate fara a se gandi, fara ca sa fie nevoita constienta sa se ocupe de a da impulse diferitilor muschi pentru a-i coordona. Diferite regiuni subcorticale* sunt responsabile pentru performanta memoriei procedurale.

 *ele nu se afla in Neocortex, asta inseamna ca nu sunt accesibile pentru constienta.

 Anatomia si fiziologia memoriei

 In contrast de exemplu, cu vorbirea, motorica, vazul sau auzul, nu exista un centru al memoriei in creier. Memoria este o functie aditionala a mai multor parti ale creierului. Totusi se pot diferentia structuri anatmoice care sunt necesare pentru amintire.

 Procese neuronale pentru Invatare

 Continutul memoriei se afla in in conexiunile celulelor nervoase, in sinapse. Intre cele aproximativ 100 Mrd. de celule nervoase exista apreciat 100-500 bilioane de sinapse. Importanta este plasticitatea sinapselor. Multe sinapse nu sunt statice, ci pot lua nastere din nou sau pot. Disparea. Ele pot schimba eficienta transmisiei catre alt neuron pentru ele si sinapsele invecinate.

 Structuri (neuro-)anatomice relevante pentru memorie

 Anumite regiuni ale creierului se pot subordona formelor memoriei. Subordonarea se poate demonstra, atunci cand apar perturbari ale memoriei, atunci cand regiunile respective sunt deranjate.

 Memoria de lucru este localizata in cortexul prefrontal. Memoria de lunga durata este localizata in cortex si multe parti subcorticale.

 Memoria declarativa

 Locul stocarii memoriei declarative este intregul neocortex, pentru memoria episodica in special cortexul frontal si temporal pe partea dreapta a creierului, iar pentru memoria semantica in special lobul temporal.

 Chiar daca localizarea stocarii se afla acolo, este imposibil ca invatatul sa aiba loc, fara ca informatii noi sa fie transpuse in memoria declarativa, parti ale sistemului limbic, in deosebi Hipocampus si regiunile invecinate.

 Memoria procedurala

 Cand un om invata diferite abilitati, participa si areale ale cortexului, regiunile motorice si cortexul prefrontal. Esential pentru invatatul procedual este creierul mic si ganglioni bazali.

 Uitarea

 De obicei privim uitarea ca pe ceva negativ. In realitate uitarea este ceva fiziologic, neaparat necesar pentru ca creierul sa nu fie nevoit sa prelucreze fiecare informatie. Aceasta este economisit pentru a pune la indemana procese de gandire constiente si inconstiente. Informatii inutile sunt aruncate in cosul uitarii.

(sursa: http://de.wikipedia.org/wiki/Ged%C3%A4chtnis)

va urma…

Read Full Post »

Memoria (Part 1)

Chiar si dupa decenii, bunicii nostri isi amintesc cu precizie de colegii lor de scoala, de timpuri demult apuse, parca invaluite in legenda si mister, din alta lume si alt timp. Am invatat sa scriem si sa citim in clasele I-II. Tot atunci am invatat si tabla inmultirii si o mai tinem minte si azi. Ne amintim cu drag de excursiile si taberele din scoala, ori de primele iubiri. Ne intristam si acum pentru o intamplare neplacuta din trecut. Ne amintim povestile copilariei asa cum le spuneau bunicii sau parintii nostri, precum la fel de bine ne amintim de faptul ca peste 5 zile trebuie sa sustinem un examen, sau ca trebuie sa ne intalnim cu un prieten. Ne amintim de parfumuri care astazi nu mai sunt; gustul unei prajituri “ca la mama acasa” poate trezi amintiri demult uitate. Despre inot sau mersul pe bicicleta se spune ca odata invatate nu se uita niciodata.

Surprinzator, desi ne amintim fapte si evenimente ce s-au intamplat cu 20 de ani in urma, chiar daca nu ne-am mai gandit niciodata la ele, nu ne putem aminti de exemplu un numar de telefon pe care tocmai l-am format. Nu ne amintim exact ce am facut in urma cu o saptamana, sau nu reusim sa ne amintim numele unei persoane ce tocmai ne-a fost prezentata. Sau nu ne amintim unde ne-am pus cheile, ochelarii, stiloul…

Uneori parca ne simtim asaltati de amintiri, care ne apar in minte de-a valma, iar alte ori, ne simtim frustrati cand un cuvant parca “ne sta pe varful limbii” si este foarte aproape de a fi rostit si totusi nu putem sa ni-l amintim…

Iata doar cateva din situatiile prin care sigur am trecut fiecare dintre noi. Fiecare dintre cele prezentate are legatura cu memoria, marturisind despre implicatiile profunde ale acesteia in viata noastra, despre rolul sau. Atat de multe depind de memorie! Cum am putea functiona fara memorie?

Memoria este cea care ne asigura identitatea: ne permite sa ne recunoastem in propriii nostri ochi! Numai datorita memoriei stim cine suntem! Nu numai ca ne amintim numele propriu, dar ne amintim intregul curs al vietii noastre: fie evenimente semnificative care au lasat urme asupra noastra si care ne-au format, fie detalii, evenimente marunte, fara importanta. Memoria ne asigura continuitatea in timp, facand legatura intre trecut, prezent si viitor. Fara memorie nu ar exista decat prezent.

Memoria este un mecanism complex si fascinant. Va invit sa invatam mai mult despre ea!

Va continua…

Read Full Post »

Amintiri…

Aveam 7 ani. Inima-mi batea tare, si Mamita – asa o numesc pe bunica mea – incerca sa ma linisteasca povestindu-mi povestirea mea favorita din biblie cu Estera. Avea un dar deosebit de a povestii aceasta povestire in asa fel incat parca o vedeam pe regina Estera in rochia ei lunga si cu parul lasat pe umeri stand in fata regelui Ahasveros. Puteam sa il vad si pe Haman cu parul negru si fata lui crunta.

Dar atunci nici macar aceasta nu putea sa imi distraga atentia de la gandurile mele – curand aveam sa primesc un fratior dar nu stiam exact cum. Stiam doar ca mami cu tati sunt la spital si telefonul nu mai suna odata. Imi amintesc ca mi-era frica. Parca vad teama in ochii mamitei care incerca sa o ascunda fata de mine.

Suna telefonul. “Alo?” Imi amintesc bine fata bunicei mele care dintr-o data se insenineaza si teama se transforma intr-o bucurie. “Totul e bine. Ai un fratior”, mi-a spus.

Cand l-au adus pe Fredy acasa, mami mi-a spus, “Stii, bebelusii noaptea plang ca le e foame. Tu sa nu te sperii, sa dormi mai departe.” Si asa a fost in prima noapte. Parca o vad pe mami pe canapea cu Fredy in brate, facandu-mi semn sa ma culc la loc. Dar era prea tarziu. Am sarit din pat, m-am asezat langa ea, si am numarat degetele de la maini si de la picioare la Fredy – sa fiu sigura ca le are pe toate.

Read Full Post »